Muntii Parang Inapoi la pagina principala Inapoi la interfata


În vastul spaţiu al munţilor dintre JIU şi OLT, Munţii Parângului, ce ocupă o suprafaţă de 1100 kmp. sunt cei mai înalţi.cei mai stâncoşi şi cei mai impunători, O latură generală a celui mai dezvoltat grup al Carpaţilor Meridionali, cel al munţilor dintre JIU şi OLT, se aseamănă unei uriaşe palme cu degetele resfirate, în care podul palmei, amplasată in partea de sud - vest este masiva cetate de piatră a Parângului, iar degetele, Muntii Şurianu, Lotrului, Latoriţei, şi Căpăţânii, ce se resfiră spre nord, nord - est şi spre est. Acest uriaş "pod al palmei" are o formă poligonală , cu axa spre nord - sud lungă de aproximativ 33 km. şi axa est - vest având o lungime de aproximativ 33 km. şi cu axa est - vest având o lungime de aproximativ 32 km. Marele nod geografic la care se înâlnesc cei cinci masivi muntoşi este Coata lui Rus ( 230l m ), triconfiniu între bazinele Jiului, Lotrului şi Gilortului. Spre nord - vest Munţii Parângului, ca un imens meterez domină Depresiunea Petroşani . Spre nord Valea Jieţului îl desparte de Munţii Şurianu şi Valea Lotrului de munţii cu acelaş nume.- Spre nord - est se învecinează cu Munţii Latoriţei, iar spre est Valea Olteţului îl desparte de Munţii Căpăţânii. Spre sud, Munţii Parângului sunt delimitaţi de Depresiunea Subcarpatică a Olteniei printr-o zonă de tranziţie extinsă pînă la aliniamentul Bumbeşti - Crasna - Novaci - Polovraci. Din punct de vedere geologic, în Munţii Parângului se întâlnesc principalele unităţi structurale din Carpaţi Meridionali: domeniile Getic şi Danubian . Pânza Getică, puţin răspândită în Parâng este întâlnită în partea de nord - vest şi nord - est, fiind reprezeentată prin roci puternic metamofozate - gnaise, cuarţi - feldspatice, paragnaise, amfibolite, mica şisturi metadiorite.